Cultură și tradiții

Cultură, Cult

Din acest punct de vedere comuna Târnava dispune de:

1 cămin cultural;

1 Biserică Ortodoxă;

1 Biserică Evanghelică;

1 Casă de cult Penticostal;

1 Casă de cult Martorii lui Iehova.

Alte instituţii

Primăria;

Poşta;

Poliţia.

 

Patrimoniu

Pe teritoriul comunei Târnava se găsesc valori de patrimoniu de interes local.

Monumente şi situri arheologice – aşezări şi necropole din secolele IV-V, VII-XIII, astfel:

–     Situl arheologic de la Târnava, platoul Burg – Cetate – descoperire de tip locuire, datând din sec. V-VII, VIII-XIII;

–     Aşezarea de la Tărnava – „Mihăuţi”  – locuire civilă de tip aşezare, datând din sec. IV, sec. VII-VIII;

–     Necropola din epoca migraţiilor de la Târnava – „Pălămor” – descoperire funerară de tip necropolă, datând din epoca migraţiilor, sec. VII-VIII.

Monumente şi ansambluri de arhitectură

Biserica Evanghelică Târnava

Biserica actuală a fost construită în anul 1500. În actualul cimitir evanghelic a existat altă biserică, probabil cu hramul Sf. Ladislau. Ctitorii bisericii sunt enoriaşii saşi din localitate şi Consiliul Comunal din Sibiu ca patron feudal. Clădirea reprezintă o biserică – sala fara turn, cu cor mai strâmt decât nava. Construcţia a fost terminată, probabil, în anul 1505, an înscris pe exteriorul corului. Deasupra lui şi sub galerie se află orga Rippengewlbe. Sala este acoperită cu o boltă în stilul baroc târziu. După un desen de la mijlocul sec. al XIX-lea, biserica avea, în partea de vest, un corp de clădire întarit. În afară biserica este sprijinita cu stâlpi proptitori. La latura sudică a corului şi a navei se află ferestre cu ogive. În anul 1792 s-a îndepărtat vechea orgă şi s-a construit bolta de azi, o altă orgă fiind ridicată de S. Martz din Sighişoara, în anul 1796. Altarul este desenat de Diemarsch în 1871. În cor e scupltat un tabernacol în stil gotic, fixat pe perete, din piatră cu uşi de fier, datând din 1505. De-a lungul vremii biserica a fost renovată. Din zidul înconjurator au mai rămas urme, în partea sudică a bisericii. Clopotniţa datează din 1756, dată gasită pe o grindă veche; forma de turn o are din 1897, când a fost renovat. La începutul sec. al XX-lea s-a dărmat sacristia din latura nordică a corului, pâna la pamânt, ramânând fundaţiile şi corul.

Altarul poliptic al Bisericii Evanghelice din Proştea Mare, realizat între anii 1480-1510, cunoscut în literatura de specialitate ca Altarul din Proştea Mare, se află din anii 1960 în colecţia de artă medievală a Muzeului Brukenthal, fiind una din piesele cele mai valoroase ale colecţiei.

Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial. Monumentul este de tip Cruce comemorativă şi se află amplasat pe str. Victoriei. Acesta a fost ridicat în anul 1945, în memoria eroilor români căzuţi între 1941-1944, fiind realizat din piatră şi beton, iar împrejmuirea este făcută cu un gard din plăci de beton. Pe faţada monumentului este un scurt înscris comemorativ: „VOUĂ EROILOR“.